Hernia
hiatală

Hernia hiatală apare atunci când o parte din stomac se deplasează în sus printr-o deschidere a diafragmei, numită hiatus, care separă abdomenul de cavitatea toracică.

Diagnosticarea precoce permite aplicarea unui tratament adecvat și prevenirea complicațiilor pe termen lung.

La Royal Hospital, echipa noastră de specialiști în chirurgie este pregătită să vă ofere cele mai bune soluții pentru gestionarea acestei afecțiuni, combinând expertiza medicală cu tehnologie de ultimă generație.
Nu ezitați să ne contactați pentru o consultație personalizată!

În cazul herniei hiatale, această zonă devine mai slăbită, permițând stomacului să se deplaseze parțial în cavitatea toracică. Acest fenomen poate duce la o serie de simptome și complicații, majoritatea asociate cu refluxul gastroesofagian.

Definiție: Explicarea termenului și a cauzelor herniei hiatale

Hernia hiatală se produce atunci când structura care menține stomacul în poziția sa normală devine slăbită, fie din cauza îmbătrânirii, a presiunii abdominale crescute, fie din alte cauze mecanice. În mod normal, hiatusul diafragmatic menține stomacul în partea inferioară a toracelui și esofagul în cavitatea toracică. Însă, atunci când această deschidere se lărgește, stomacul poate migra în sus, provocând o hernie.

Cauzele comune ale herniei hiatale includ:

• Îmbătrânirea: Pe măsură ce o persoană îmbătrânește, țesuturile musculare din jurul diafragmei pot slăbi, facilitând astfel formarea herniei.
• Presiunea intra-abdominală crescută: Factori precum tusea cronică, constipația cronică, ridicarea de greutăți mari sau chiar sarcina pot contribui la creșterea presiunii în cavitatea abdominală, ceea ce poate duce la hernia hiatală.
• Predispoziția genetică: Unele persoane au un risc crescut de a dezvolta hernie hiatală din cauza unei slăbiciuni congenitale a diafragmei.

Tipuri de hernie hiatală

Există două tipuri principale de hernie hiatală, fiecare având caracteristici și riscuri diferite:

1. Hernia hiatală de alunecare (sliding hiatal hernia): Acesta este cel mai frecvent tip de hernie hiatală și apare atunci când stomacul și partea inferioară a esofagului se deplasează în sus și în afara cavității abdominale. În cazul acestui tip de hernie, deschiderea dintre esofag și stomac, numită sfincterul esofagian inferior, își poate pierde din funcționalitate, permițând acidului gastric să se deplaseze înapoi în esofag, provocând reflux gastroesofagian. Aceasta poate duce la simptome precum arsuri la stomac, regurgitare acidă și durere în piept.
2. Hernia hiatală paraesofagiană (paraesophageal hiatal hernia): Acesta este un tip mai rar și mai grav de hernie hiatală, în care o parte a stomacului se deplasează în sus pe lângă esofag, dar esofagul și stomacul rămân în poziția lor normală relativă. Herniile paraesofagiene pot fi mai periculoase deoarece stomacul poate deveni strangulat, adică fluxul de sânge către această parte a stomacului poate fi întrerupt. Strangularea stomacului este o urgență medicală care necesită intervenție chirurgicală promptă.

Factori de risc

Există mai mulți factori care cresc riscul de a dezvolta o hernie hiatală. Acești factori includ:

1. Vârsta înaintată: Pe măsură ce o persoană îmbătrânește, țesuturile musculare devin mai slabe, iar probabilitatea apariției unei hernii hiatale crește. Hernia hiatală este mai frecventă la persoanele de peste 50 de ani.
2. Obezitatea: Excesul de greutate pune o presiune suplimentară pe abdomen și pe organele din această regiune. Această presiune crescută poate împinge stomacul în sus, contribuind la dezvoltarea herniei hiatale. De asemenea, obezitatea este un factor de risc major pentru boala de reflux gastroesofagian, care este frecvent asociată cu hernia hiatală.
3. Sarcina: În timpul sarcinii, uterul în creștere poate pune presiune pe stomac și pe alte organe abdominale, crescând riscul de a dezvolta o hernie hiatală. De asemenea, modificările hormonale pot slăbi țesuturile care susțin organele abdominale.
4. Fumatul: Fumatul poate slăbi mușchii diafragmei și poate contribui la formarea herniei hiatale. În plus, fumatul agravează simptomele refluxului acid, ceea ce poate complica și mai mult starea persoanelor cu hernie hiatală.
5. Tusea cronică: Tusea prelungită, cauzată de afecțiuni pulmonare sau alergii, poate crește presiunea în cavitatea abdominală și poate contribui la apariția herniei hiatale.
6. Ridicarea greutăților mari: Ridicarea repetată a obiectelor grele sau efectuarea de exerciții care pun presiune pe abdomen poate contribui la formarea unei hernii hiatale.
7. Constipația cronică: Împingerea repetată și efortul depus în timpul defecației pot crește presiunea intra-abdominală, crescând riscul de hernie hiatală.

În concluzie, hernia hiatală este o afecțiune relativ frecventă, care apare atunci când stomacul se deplasează în sus prin hiatusul diafragmatic. Deși în multe cazuri nu provoacă simptome severe, poate duce la reflux gastroesofagian și alte complicații dacă nu este tratată corespunzător. Înțelegerea tipurilor și factorilor de risc asociați cu hernia hiatală poate ajuta la prevenirea și gestionarea acestei afecțiuni.

Refluxul gastric apare atunci când acidul din stomac se deplasează înapoi în esofag, provocând iritații și inflamații ale mucoasei esofagiene.

Simptome frecvente

1. Arsuri la stomac (reflux gastric)
   Una dintre cele mai comune manifestări ale herniei hiatale este senzația de arsură la stomac, denumită și pirozis. Aceasta apare atunci când acidul gastric pătrunde în esofag și irită mucoasa esofagiană. Arsura la stomac este resimțită ca o senzație de căldură sau arsură în partea inferioară a pieptului, în zona dintre stern și abdomen. Această senzație poate deveni mai accentuată după mese copioase, consumul de alimente grase sau picante, sau atunci când persoana se întinde imediat după ce a mâncat. De obicei, arsura la stomac este principalul simptom al bolii de reflux gastroesofagian, care este strâns legată de hernia hiatală.
2. Durere în piept
   Durerea toracică este un alt simptom frecvent al herniei hiatale, și poate fi confundată adesea cu durerea de inimă (angină pectorală). Durerea apare din cauza iritației esofagului cauzate de acidul gastric care refulează în esofag. Această durere poate fi descrisă ca o presiune sau senzație de disconfort în piept, care poate radia în spate sau în brațe. Deși durerea în piept provocată de hernia hiatală nu este asociată direct cu inima, este important să fie investigată, deoarece poate semăna cu simptomele unui atac de cord.
3. Dificultăți la înghițire (disfagie)
   Un alt simptom comun este disfagia, adică dificultatea de a înghiți alimente sau lichide. Aceasta poate apărea din cauza inflamației și iritației esofagului provocate de acidul gastric care refulează constant. În cazurile mai severe, porțiunea de stomac herniată poate comprima esofagul, provocând o obstrucție parțială a acestuia, ceea ce face înghițirea dificilă. În aceste situații, persoanele afectate pot simți că mâncarea rămâne blocată în gât sau în piept, iar acest simptom poate fi însoțit de durere.
4. Regurgitarea acidului gastric
   Regurgitarea acidului gastric în esofag este un simptom foarte comun al herniei hiatale. Pacienții pot simți un gust acru sau amar în gură, în special după mese, iar uneori, conținutul stomacal poate ajunge în gură. Regurgitarea apare atunci când conținutul stomacului, inclusiv acidul gastric, se deplasează înapoi în esofag și, uneori, până în cavitatea bucală. Acest simptom poate fi agravat de poziția corpului, cum ar fi culcatul imediat după mese sau aplecarea în față.

Simptome grave

În timp ce simptomele frecvente ale herniei hiatale sunt adesea ușoare sau moderate, există și simptome mai grave care indică complicații și necesită intervenție medicală urgentă.

1. Probleme respiratorii
   În cazurile severe, hernia hiatală poate duce la probleme respiratorii, mai ales dacă porțiunea de stomac care a herniat exercită presiune asupra diafragmei sau plămânilor. Acest lucru poate provoca dificultăți de respirație, respirație șuierătoare sau chiar atacuri de astm. În plus, refluxul acid poate irita căile respiratorii, declanșând simptome respiratorii similare astmului bronșic. În astfel de cazuri, persoanele afectate pot experimenta tuse cronică, răgușeală și chiar senzație de sufocare, mai ales pe timpul nopții.
2. Sângerare digestivă
   În cazuri mai rare, dar grave, hernia hiatală poate duce la sângerări digestive. Acestea apar atunci când acidul gastric erodează mucoasa esofagiană, ducând la ulcerații sau inflamații severe (esofagită). Sângerările pot fi ușoare și pot trece neobservate, dar în unele cazuri, pacienții pot experimenta vărsături cu sânge sau scaune negre, care indică prezența sângelui digerat. Sângerările digestive sunt o complicație gravă și necesită tratament medical imediat.
3. Strangularea herniei
   Deși mai rară, strangularea herniei este o complicație gravă care poate apărea în cazul herniilor paraesofagiene. Strangularea apare atunci când porțiunea de stomac care a herniat devine prinsă în hiatusul diafragmatic și fluxul de sânge către acea parte a stomacului este întrerupt. Această condiție poate duce la moartea țesutului stomacal și reprezintă o urgență medicală. Simptomele includ durere severă în piept, greață, vărsături și febră. Strangularea necesită intervenție chirurgicală de urgență pentru a preveni complicații mai grave, cum ar fi perforația stomacului.
4. Disfagie severă
   În cazurile avansate, hernia hiatală poate cauza disfagie severă, care face aproape imposibilă înghițirea alimentelor sau lichidelor. Aceasta poate fi rezultatul unei obstrucții esofagiene cauzate de hernie sau de o inflamație severă a esofagului. Disfagia severă nu trebuie ignorată, deoarece poate duce la deshidratare, malnutriție și alte complicații medicale.

Hernia hiatală este o afecțiune care poate cauza o gamă largă de simptome, de la arsuri la stomac și regurgitare acidă, până la complicații mai grave precum sângerări digestive sau strangularea herniei. Deși multe dintre aceste simptome sunt ușoare și pot fi gestionate prin tratament conservator, simptomele grave necesită intervenție medicală imediată. Este esențial ca pacienții care suferă de hernie hiatală să fie monitorizați în mod regulat de un medic și să urmeze recomandările pentru prevenirea și gestionarea simptomelor, astfel încât să evite complicațiile pe termen lung.

Pentru a confirma prezența unei hernii hiatale și pentru a evalua impactul acesteia, există o serie de teste și proceduri diagnostice care pot fi utilizate.

Testele utilizate pentru diagnosticarea herniei hiatale

1. Endoscopia digestivă superioară
   Endoscopia digestivă superioară este unul dintre cele mai frecvent utilizate teste pentru a diagnostica hernia hiatală. Această procedură implică introducerea unui tub flexibil, numit endoscop, în esofag și stomac. Endoscopul este echipat cu o cameră video care permite medicului să vizualizeze în timp real structura esofagului, a stomacului și a hiatusului diafragmatic. Această procedură permite medicului să observe orice modificări anatomice, inclusiv hernia hiatală, precum și să identifice inflamații, ulcerații sau alte anomalii, cum ar fi esofagita cauzată de refluxul acid. Endoscopia este minim invazivă și se efectuează de obicei sub anestezie locală sau sedare ușoară, fiind o procedură relativ sigură și bine tolerată.
2. Radiografia cu bariu (seriografie baritată)
   Radiografia cu bariu este un alt test comun utilizat pentru a diagnostica hernia hiatală. În această procedură, pacientul înghite un lichid care conține bariu, o substanță radioopacă care permite vizualizarea clară a esofagului și stomacului pe radiografii. Bariul căptușește tractul digestiv superior, iar medicul poate urmări pe radiografii cum alimentele și lichidele se deplasează prin esofag și stomac. Acest test este util pentru a detecta hernia hiatală, deoarece poate arăta clar dacă o parte a stomacului s-a deplasat în cavitatea toracică. De asemenea, radiografia cu bariu poate ajuta la diagnosticarea altor afecțiuni asociate, cum ar fi refluxul gastroesofagian sau ulcerele esofagiene.
3. Manometria esofagiană
   Manometria esofagiană este un test care măsoară presiunea și contracțiile musculare din esofag în timpul înghițirii. Acesta este utilizat pentru a evalua funcționarea sfincterului esofagian inferior, care controlează trecerea alimentelor din esofag în stomac. Hernia hiatală poate slăbi acest sfincter, permițând acidului gastric să refuleze în esofag și cauzând simptome de reflux. Manometria esofagiană ajută la evaluarea funcționalității acestei zone și poate indica dacă există o disfuncție musculară care contribuie la simptomele pacientului. În timpul procedurii, un tub subțire și flexibil este introdus în esofag prin nas, iar senzori de presiune înregistrează contracțiile musculare pe măsură ce pacientul înghite.
4. Monitorizarea pH-ului esofagian
   Monitorizarea pH-ului esofagian este un test utilizat pentru a măsura nivelul de aciditate din esofag. Acest test este esențial pentru pacienții care suferă de simptome de reflux gastroesofagian, deoarece hernia hiatală poate facilita refluxul acidului gastric în esofag. În timpul procedurii, un mic dispozitiv de monitorizare este plasat în esofag pentru a măsura nivelul de aciditate timp de 24 de ore. Această monitorizare ajută medicii să determine cât de des și în ce măsură acidul gastric intră în esofag. De asemenea, testul poate corela simptomele pacientului (de exemplu, arsuri la stomac) cu episoadele de reflux acid, ajutând la stabilirea unui diagnostic precis.

Importanța diagnosticării precoce

Diagnosticarea precoce a herniei hiatale este crucială pentru a preveni complicațiile și pentru a gestiona corect afecțiunea. Deși multe hernii hiatale sunt asimptomatice sau au simptome ușoare, diagnosticarea la timp poate împiedica progresia către forme mai severe sau complicații.

1. Prevenirea complicațiilor
   Dacă hernia hiatală rămâne netratată, aceasta poate duce la complicații grave, cum ar fi esofagita, ulcerele esofagiene, stricteze esofagiene (îngustarea esofagului din cauza cicatrizării) sau chiar esofagul Barrett, o afecțiune precanceroasă cauzată de iritația constantă a esofagului de către acidul gastric. Diagnosticarea precoce poate ajuta la prevenirea acestor complicații prin implementarea unor măsuri de tratament adecvate, cum ar fi schimbări în stilul de viață, medicamente pentru reducerea acidității stomacale sau, în cazuri mai severe, intervenții chirurgicale.
2. Tratament personalizat
   Un diagnostic precis permite medicului să ofere un plan de tratament personalizat, adaptat nevoilor fiecărui pacient. În funcție de tipul și severitatea herniei hiatale, medicul poate recomanda o combinație de modificări ale dietei, medicamente pentru reducerea acidității (inhibitori de pompă de protoni, antiacide) sau intervenții chirurgicale minim invazive, cum ar fi fundoplicatura laparoscopică. Tratamentul personalizat bazat pe un diagnostic precoce poate ajuta la gestionarea simptomelor și la prevenirea recurenței afecțiunii.
3. Reducerea impactului asupra calității vieții
   Hernia hiatală și simptomele asociate, cum ar fi refluxul acid și durerea în piept, pot afecta semnificativ calitatea vieții pacienților. Arsura constantă la stomac, dificultățile de înghițire și regurgitarea acidului gastric pot provoca disconfort și pot perturba activitățile zilnice. Diagnosticarea precoce și tratamentul adecvat pot ameliora aceste simptome și pot restabili confortul zilnic al pacienților.

Diagnosticul corect al herniei hiatale este esențial pentru a preveni complicațiile și pentru a oferi pacienților tratamente eficiente. Procedurile cum ar fi endoscopia digestivă superioară, radiografia cu bariu, manometria esofagiană și monitorizarea pH-ului esofagian sunt metode esențiale pentru confirmarea diagnosticului și evaluarea severității afecțiunii. Importanța diagnosticării precoce nu trebuie subestimată, deoarece aceasta permite gestionarea simptomelor și prevenirea complicațiilor care pot afecta grav sănătatea și calitatea vieții pacienților.

În multe cazuri, tratamentul începe cu măsuri conservatoare, cum ar fi modificările stilului de viață și medicamentele, dar în cazuri severe sau atunci când aceste metode nu sunt eficiente, poate fi necesară intervenția chirurgicală.

Tratament conservator: Schimbări în stilul de viață și dietă

În multe cazuri, simptomele herniei hiatale pot fi gestionate eficient prin modificarea stilului de viață și a dietei. Aceste schimbări sunt adesea primele recomandări făcute de medicii specialiști și pot preveni necesitatea unui tratament mai invaziv. Tratamentul conservator include următoarele măsuri:

1. Reducerea alimentelor acide: Alimentele acide, cum ar fi roșiile, citricele și mâncărurile picante, pot agrava simptomele de reflux gastroesofagian, un simptom comun al herniei hiatale. Reducerea consumului acestor alimente poate ajuta la ameliorarea arsurilor la stomac și a altor simptome.
2. Mese mici și dese: Mesele mari pun presiune pe stomac și pot înrăutăți simptomele herniei hiatale. O strategie recomandată este să consumați mese mai mici și mai frecvente pe parcursul zilei pentru a reduce presiunea asupra stomacului și esofagului.
3. Evitarea fumatului: Fumatul slăbește sfincterul esofagian inferior, permițând acidului gastric să refuleze în esofag, ceea ce agravează simptomele de reflux. Renunțarea la fumat este esențială pentru reducerea simptomelor herniei hiatale.
4. Ridicarea capului patului: Dormitul într-o poziție ușor ridicată poate preveni refluxul acid nocturn. Se recomandă ridicarea capului patului cu aproximativ 10-15 cm pentru a preveni deplasarea acidului gastric în esofag în timpul somnului.
5. Evitarea poziției orizontale imediat după mese: Este important să evitați să vă întindeți imediat după ce ați mâncat, deoarece aceasta poate favoriza refluxul acid. Se recomandă așteptarea a cel puțin două-trei ore înainte de a vă culca după masă.

Medicamente pentru tratarea herniei hiatale

Dacă schimbările stilului de viață nu sunt suficiente pentru a controla simptomele, medicamentele pot ajuta la gestionarea refluxului acid și a altor manifestări ale herniei hiatale. Aceste medicamente sunt concepute pentru a reduce producția de acid gastric sau pentru a neutraliza aciditatea stomacală. Cele mai frecvente tipuri de medicamente utilizate includ:

1. Inhibitori de pompă de protoni (IPP)
   Inhibitorii de pompă de protoni, cum ar fi omeprazolul și lansoprazolul, sunt printre cele mai eficiente medicamente pentru reducerea producției de acid gastric. Aceste medicamente blochează enzima responsabilă de secreția acidului în stomac, reducând astfel simptomele de arsuri la stomac și prevenind leziunile esofagului cauzate de refluxul acid. IPP-urile sunt de obicei prescrise pe termen lung pentru pacienții cu hernie hiatală și reflux gastroesofagian.
2. Blocantele receptorilor H2 (H2-antagoniști)
   Blocantele H2, cum ar fi ranitidina sau famotidina, reduc și ele producția de acid gastric, însă acționează într-un mod diferit față de IPP-uri. Aceste medicamente sunt utile în special pentru pacienții care au simptome ocazionale de reflux sau care nu au nevoie de un tratament pe termen lung. Blocantele H2 sunt de obicei luate înainte de mese pentru a preveni episoadele de reflux.
3. Antiacide
   Antiacidele sunt medicamente care neutralizează acidul gastric deja prezent în stomac, oferind o ameliorare rapidă a simptomelor de arsuri la stomac. Aceste medicamente, cum ar fi hidroxidul de magneziu sau carbonatul de calciu, sunt adesea utilizate pentru tratamentul pe termen scurt al simptomelor de reflux acid. Deși antiacidele pot oferi un ajutor temporar, ele nu tratează cauzele de bază ale herniei hiatale.
4. Prokinetice
   Prokineticele, cum ar fi metoclopramida, sunt utilizate pentru a ajuta la accelerarea golirii stomacului, prevenind astfel acumularea de acid în stomac și reducând simptomele de reflux. Aceste medicamente sunt mai puțin frecvent utilizate decât IPP-urile și blocantele H2 și sunt prescrise în cazuri în care motilitatea stomacului este afectată.

Intervenții chirurgicale pentru tratarea herniei hiatale

În cazurile în care simptomele nu pot fi controlate prin tratament conservator sau medicamente, sau dacă hernia hiatală provoacă complicații severe, cum ar fi strangularea herniei, poate fi necesară o intervenție chirurgicală. Există mai multe tipuri de intervenții chirurgicale pentru hernia hiatală, fiecare având scopul de a repoziționa stomacul în cavitatea abdominală și de a întări sfincterul esofagian inferior pentru a preveni refluxul acid. Printre cele mai comune intervenții chirurgicale se numără:

1. Fundoplicatura laparoscopică Nissen
   Fundoplicatura Nissen este una dintre cele mai comune proceduri chirurgicale utilizate pentru tratarea herniei hiatale și a refluxului gastroesofagian. Aceasta implică înfășurarea părții superioare a stomacului (fundus) în jurul esofagului inferior, creând o supapă mai puternică care previne refluxul acid. Fundoplicatura poate fi realizată prin chirurgie laparoscopică, care implică incizii mici și recuperare rapidă. Această procedură este foarte eficientă în prevenirea simptomelor de reflux și poate corecta hernia hiatală în același timp.
2. Reparația laparoscopică a herniei hiatale
   În această procedură, chirurgul reintroduce stomacul herniat în cavitatea abdominală și suturează deschiderea diafragmatică (hiatusul) pentru a preveni recurența herniei. În unele cazuri, poate fi plasat un plase de susținere pentru a întări hiatusul și a preveni o nouă herniere. Această procedură este minim invazivă, realizată prin laparoscopie, și are un timp de recuperare mai scurt decât chirurgia deschisă.
3. Chirurgia deschisă (laparotomie)
   În cazurile mai complexe sau atunci când laparoscopia nu este o opțiune viabilă, chirurgia deschisă poate fi utilizată pentru repararea herniei hiatale. Aceasta implică o incizie mai mare în abdomen pentru a permite accesul la stomac și esofag. Deși această procedură este mai invazivă și are un timp de recuperare mai lung, este necesară în cazurile de hernii mari sau strangulate.
4. Chirurgia cu plasă
   În cazurile în care hernia este mare sau există un risc crescut de recurență, chirurgii pot folosi o plasă sintetică pentru a întări zona hiatusului diafragmatic după repoziționarea stomacului. Această plasă ajută la prevenirea deplasării ulterioare a stomacului în cavitatea toracică și poate reduce riscul de recidivă.
5. Chirurgia endoluminală
   O opțiune mai nouă și mai puțin invazivă pentru tratarea herniei hiatale este chirurgia endoluminală, care se realizează fără incizii externe. În această procedură, un endoscop este introdus prin gură în esofag și stomac, iar instrumentele speciale sunt utilizate pentru a întări sfincterul esofagian inferior. Aceasta este o procedură relativ nouă și este utilizată în cazuri selectate.

Tratamentul herniei hiatale variază de la măsuri conservatoare și medicație la intervenții chirurgicale, în funcție de severitatea afecțiunii și de răspunsul pacientului la tratamentele mai puțin invazive. În majoritatea cazurilor, modificările stilului de viață și medicamentele pot controla simptomele, însă intervențiile chirurgicale devin necesare atunci când aceste metode nu sunt suficiente. Indiferent de tipul de tratament, diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale pentru a preveni complicațiile și pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților.

Aceste probleme necesită o atenție medicală imediată pentru a preveni deteriorarea permanentă a sănătății pacientului.

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)

Relația dintre hernia hiatală și boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este bine documentată. Hernia hiatală slăbește sfincterul esofagian inferior (SEI), o structură musculară care acționează ca o valvă între stomac și esofag. În mod normal, SEI previne refluxul acidului gastric în esofag, dar o hernie hiatală poate permite acestui conținut acid să urce în esofag. Acest fenomen este cunoscut sub numele de reflux gastroesofagian.

Pacienții cu BRGE cauzată de o hernie hiatală pot experimenta simptome precum arsuri la stomac, regurgitare acidă, dificultăți la înghițire și durere toracică. Refluxul acid cronic poate duce la inflamarea și deteriorarea esofagului, crescând riscul de complicații mai grave.

Deși nu toți pacienții cu hernie hiatală dezvoltă BRGE , aceștia au un risc crescut din cauza perturbării funcționării normale a SEI. BRGE cronic, netratat, poate provoca leziuni esofagiene severe și poate necesita tratament pe termen lung, inclusiv intervenții chirurgicale.

Esofagită: Inflamația esofagului

Esofagita este o complicație frecventă a herniei hiatale, în special în cazul pacienților cu BRGE . Această afecțiune reprezintă inflamația mucoasei esofagului, cauzată de expunerea repetată la acidul gastric. Atunci când conținutul acid din stomac refulează constant în esofag, acesta poate irita și inflama mucoasa esofagiană, ducând la simptome precum durere la înghițire, disconfort toracic și senzație de arsură în gât.

Esofagita poate varia în severitate, de la forme ușoare de inflamație până la ulcerații și sângerări. În cazurile severe, esofagita netratată poate duce la apariția stricturilor esofagiene, adică îngustarea esofagului din cauza cicatrizării tisulare. Aceste stricturi pot provoca dificultăți semnificative la înghițire și pot necesita tratamente suplimentare, cum ar fi dilatarea esofagiană sau intervenții chirurgicale.

Alte complicații

În afară de BRGE și esofagită, hernia hiatală poate duce la alte complicații grave, care necesită tratament medical de urgență.

1. Strangularea herniei
   Strangularea herniei este o complicație gravă și rară, care apare atunci când o parte din stomac rămâne blocată în hiatusul diafragmatic, iar fluxul sanguin către acea parte a stomacului este întrerupt. Această afecțiune poate provoca durere severă în piept și abdomen, greață, vărsături și dificultăți de respirație. Dacă nu este tratată rapid, strangularea poate duce la moartea țesutului stomacal (necroză) și la alte complicații fatale, cum ar fi perforația stomacului.

Strangularea herniei este considerată o urgență medicală și necesită intervenție chirurgicală imediată pentru a elibera stomacul și a restabili fluxul sanguin normal.

2. Ulcerul peptic
   Un ulcer peptic este o leziune care apare pe mucoasa stomacului sau a duodenului din cauza expunerii prelungite la acidul gastric. Pacienții cu hernie hiatală și reflux acid cronic au un risc mai mare de a dezvolta ulcere peptice. Aceste ulcere pot provoca dureri abdominale intense, greață, vărsături și sângerări gastrointestinale. Sângerările pot duce la anemie și, în cazurile grave, la vărsături cu sânge sau scaune negre, care indică prezența sângelui digerat.

Ulcerul peptic necesită tratament cu medicamente pentru reducerea acidității stomacale și, în cazuri severe, poate necesita intervenție chirurgicală pentru a repara leziunile.

3. Perforația esofagiană
   Perforația esofagiană este o complicație extrem de gravă care apare atunci când acidul gastric sau leziunile cauzate de reflux produc o gaură în esofag. Această afecțiune poate duce la scurgerea conținutului gastric în cavitatea toracică, provocând inflamații severe și infecții (mediastinită). Simptomele includ durere toracică bruscă și severă, dificultăți la înghițire și dificultăți respiratorii.

Perforația esofagiană reprezintă o urgență chirurgicală, iar lipsa tratamentului poate fi fatală.

4. Esofagul Barrett
   Esofagul Barrett este o afecțiune precanceroasă care apare ca urmare a expunerii prelungite a esofagului la acidul gastric. În această afecțiune, celulele care căptușesc esofagul se modifică și devin asemănătoare celor care se găsesc în intestin. Această transformare celulară crește semnificativ riscul de a dezvolta cancer esofagian.

Pacienții cu esofagul Barrett trebuie monitorizați în mod regulat prin endoscopie pentru a detecta precoce orice modificări canceroase. Deși esofagul Barrett nu provoacă simptome în mod direct, acesta este o complicație gravă a refluxului acid cronic și necesită tratament constant.

5. Brahiesofag
   Brahiesofagul este o complicație rară, în care esofagul este mai scurt decât normal, ceea ce poate face ca stomacul să fie tras în sus, în cavitatea toracică. Aceasta poate agrava hernia hiatală și refluxul acid și poate necesita intervenție chirurgicală complexă pentru a corecta problema.

Hernia hiatală poate duce la o serie de complicații, de la reflux acid și esofagită până la condiții grave precum strangularea herniei, ulcerul peptic și esofagul Barrett. În ciuda faptului că multe cazuri de hernie hiatală sunt gestionabile cu tratamente conservatoare, pacienții care dezvoltă complicații severe necesită adesea intervenție medicală urgentă. Diagnosticarea precoce și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru prevenirea acestor complicații și menținerea unei stări de sănătate optime.

Schimbările în dietă, exercițiile fizice și evitarea anumitor comportamente pot contribui semnificativ la ameliorarea simptomelor și la reducerea riscului de complicații. De asemenea, un stil de viață sănătos joacă un rol esențial în prevenirea agravării herniei hiatale, mai ales prin controlul greutății și renunțarea la fumat.

Cum să previi agravarea simptomelor:

Dietă, exerciții și evitarea anumitor poziții după mese

1. Dieta potrivită pentru hernia hiatală
   Una dintre cele mai eficiente modalități de a preveni agravarea simptomelor herniei hiatale este adoptarea unei diete echilibrate, care să nu declanșeze refluxul acid. Alimentația joacă un rol crucial în controlul arsurilor la stomac și al altor simptome asociate cu refluxul gastroesofagian. Iată câteva sfaturi alimentare pentru pacienții cu hernie hiatală:
   • Evitați alimentele care stimulează producția de acid gastric: Alimentele acide și iritante, cum ar fi roșiile, citricele, ciocolata, mâncărurile picante, menta și cafeaua, pot agrava simptomele de reflux acid. De asemenea, se recomandă evitarea alimentelor prăjite sau bogate în grăsimi, care încetinesc golirea stomacului și pot crește presiunea asupra esofagului.
   • Mese mici și dese: Consumul unor mese mari poate exercita presiune asupra stomacului și esofagului, agravând simptomele. Pacienții ar trebui să mănânce mese mai mici, dar mai frecvente pe parcursul zilei pentru a preveni suprasolicitarea stomacului.
   • Evitați alcoolul și băuturile carbogazoase: Alcoolul și băuturile carbogazoase pot relaxa sfincterul esofagian inferior, permițând acidului gastric să urce în esofag. Aceste băuturi ar trebui evitate pentru a preveni simptomele de reflux.
2. Exerciții fizice pentru gestionarea herniei hiatale
   Exercițiile fizice regulate pot contribui la prevenirea agravării herniei hiatale și la gestionarea greutății corporale, un factor esențial în controlul acestei afecțiuni. Cu toate acestea, nu toate tipurile de exerciții sunt recomandate pentru persoanele cu hernie hiatală.
   • Exerciții aerobice ușoare: Activități precum mersul pe jos, înotul sau ciclismul sunt benefice pentru menținerea unei greutăți sănătoase fără a pune prea multă presiune pe stomac și diafragmă. Exercițiile aerobice ușoare ajută la stimularea digestiei și la prevenirea constipației, care poate crește presiunea intra-abdominală.
   • Evitați exercițiile care implică îndoirea sau ridicarea greutăților mari: Aceste activități pot pune presiune pe stomac și pot agrava hernia hiatală. De asemenea, ridicarea greutăților mari poate crește riscul de reflux acid. Exercițiile abdominale intense, cum ar fi abdomenele, ar trebui evitate.
3. Evitarea anumitor poziții după mese
   Poziția corpului joacă un rol important în prevenirea refluxului acid, mai ales după mese. După ce ați mâncat, este esențial să adoptați o poziție verticală pentru a facilita digestia și pentru a preveni deplasarea conținutului gastric în esofag.
   • Stați în poziție verticală timp de cel puțin 2-3 ore după mese: Culcarea imediat după masă poate favoriza refluxul acid. Este recomandat să stați în picioare sau să vă așezați în poziție verticală timp de câteva ore după ce ați mâncat.
   • Ridicați capul patului în timpul somnului: Dacă aveți simptome de reflux nocturn, ridicarea capului patului cu 10-15 cm poate preveni refluxul acid. Folosirea unor perne înalte sau a unui suport special poate ajuta la menținerea unei poziții înclinate care reduce riscul de arsuri la stomac în timpul somnului.

Rolul unui stil de viață sănătos în prevenirea recurenței:

Controlul greutății și renunțarea la fumat

Un stil de viață sănătos nu numai că poate ameliora simptomele herniei hiatale, dar și joacă un rol esențial în prevenirea recurenței acestei afecțiuni. Două dintre cele mai importante aspecte ale unui stil de viață sănătos sunt controlul greutății și renunțarea la fumat.

1. Controlul greutății corporale
   Excesul de greutate este unul dintre principalii factori care contribuie la apariția și agravarea herniei hiatale. Greutatea suplimentară exercită presiune asupra abdomenului și diafragmei, împingând stomacul în sus și crescând riscul de reflux acid. Prin urmare, menținerea unei greutăți corporale sănătoase poate reduce semnificativ riscul de complicații asociate cu hernia hiatală.
   • Dieta echilibrată și exercițiile regulate: Adoptarea unei diete sărace în calorii, dar bogată în nutrienți esențiali, precum legume, fructe, proteine slabe și cereale integrale, poate ajuta la menținerea unei greutăți optime. În plus, exercițiile fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos sau înotul, contribuie la arderea caloriilor și la menținerea unui metabolism sănătos.
   • Evitarea obezității abdominale: Grăsimea abdominală pune o presiune suplimentară asupra stomacului și poate agrava hernia hiatală. Controlul greutății ajută la prevenirea acestei presiuni și la menținerea funcționării normale a diafragmei.
2. Renunțarea la fumat
   Fumatul este un factor de risc major în agravarea simptomelor de hernie hiatală și în apariția bolii de reflux gastroesofagian (BRGE). Nicotina din țigări relaxează sfincterul esofagian inferior, permițând acidului gastric să urce în esofag. În plus, fumatul crește producția de acid gastric și irită mucoasa esofagiană, agravând simptomele de reflux și crescând riscul de complicații pe termen lung, cum ar fi esofagul Barrett.
   • Beneficiile renunțării la fumat: Renunțarea la fumat nu doar că reduce riscul de reflux acid și îmbunătățește sănătatea generală, dar poate contribui și la prevenirea complicațiilor severe ale herniei hiatale. Pacienții care renunță la fumat pot experimenta o ameliorare semnificativă a simptomelor și o scădere a frecvenței episoadelor de arsuri la stomac.

Prevenirea agravării simptomelor herniei hiatale și reducerea riscului de recurență depind în mare măsură de adoptarea unui stil de viață sănătos. O dietă echilibrată, exercițiile fizice regulate și evitarea pozițiilor care favorizează refluxul acid sunt esențiale pentru gestionarea acestei afecțiuni. În plus, controlul greutății și renunțarea la fumat pot reduce semnificativ riscul de complicații și pot îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu hernie hiatală. Implementarea acestor măsuri preventive poate ajuta la menținerea stării de sănătate pe termen lung și la evitarea intervențiilor medicale mai complexe.

Întrebări frecvente (FAQ) despre hernia hiatală

10 mituri despre hernia hiatală

Mitul 1:

Hernia hiatală este întotdeauna o problemă gravă.

• Adevăr: Deși hernia hiatală poate duce la complicații în unele cazuri, multe persoane cu hernie hiatală nu au simptome grave și trăiesc normal fără să aibă nevoie de tratament special. Simptomele variază de la ușoare la severe, iar nu toate cazurile necesită intervenție chirurgicală.

Mitul 2:

Hernia hiatală cauzează întotdeauna arsuri la stomac.

• Adevăr: Nu toate persoanele cu hernie hiatală experimentează arsuri la stomac sau reflux acid. Deși aceste simptome sunt comune, hernia hiatală poate fi asimptomatică în multe cazuri.

Mitul 3:

Doar persoanele în vârstă pot dezvolta hernie hiatală.

• Adevăr: Deși riscul de hernie hiatală crește odată cu vârsta, aceasta poate apărea și la persoane tinere, în special din cauza presiunii abdominale ridicate (de exemplu, în timpul sarcinii, tusei cronice sau ridicării de greutăți mari).

Mitul 4:

Hernia hiatală se poate vindeca de la sine.

• Adevăr: Hernia hiatală nu dispare fără tratament. În majoritatea cazurilor, simptomele pot fi gestionate cu modificări ale stilului de viață și medicație, dar hernia în sine nu se vindecă spontan.

Mitul 5:

Chirurgia este singura soluție pentru hernia hiatală.

• Adevăr: În multe cazuri, hernia hiatală poate fi gestionată cu succes fără intervenție chirurgicală, prin modificări ale stilului de viață și tratament medicamentos. Chirurgia este necesară doar în cazuri severe sau când apar complicații.

Mitul 6:

Ridicarea greutăților cauzează întotdeauna hernie hiatală.

• Adevăr: Deși ridicarea greutăților mari poate agrava o hernie existentă sau poate crește riscul de apariție a herniei, nu este întotdeauna cauza principală. Alți factori, cum ar fi îmbătrânirea și slăbiciunea diafragmei, joacă un rol important.

Mitul 7:

Fumatul nu are legătură cu hernia hiatală.

• Adevăr: Fumatul este un factor care contribuie la apariția și agravarea herniei hiatale. Nicotina relaxează sfincterul esofagian inferior, facilitând refluxul acid, ceea ce poate agrava simptomele herniei.

Mitul 8:

Toate herniile hiatale sunt la fel.

• Adevăr: Există mai multe tipuri de hernie hiatală, inclusiv hernia de alunecare (sliding) și hernia paraesofagiană (paraesophageal). Fiecare tip are caracteristici și riscuri diferite, iar tratamentul poate varia în funcție de tipul de hernie.

Mitul 9:

Dacă nu am simptome, nu am nevoie de tratament.

• Adevăr: Chiar dacă hernia hiatală este asimptomatică, aceasta poate totuși necesita monitorizare pentru a preveni complicațiile pe termen lung, cum ar fi esofagul Barrett sau alte afecțiuni asociate cu refluxul acid.

Mitul 10:

Hernia hiatală provoacă întotdeauna dureri de stomac.

• Adevăr: Deși hernia hiatală poate provoca dureri toracice sau disconfort, nu toate persoanele experimentează dureri de stomac. Simptomele variază și pot include reflux, arsuri la stomac, dar și senzații de presiune în piept sau dificultăți la înghițire.

Centru de excelență în chirurgie
Royal Hospital Bucharest

Contactați-ne pentru programare sau informații

Nu lăsați sănătatea să treacă în plan secund.
Contactați-ne astăzi pentru a programa o consultație de chirurgie generală sau pentru orice întrebare aveți.
Suntem aici pentru dumneavoastră și suntem dedicați să vă ajutăm să vă mențineți sănătatea.

Royal Hospital Bucharest 021.9095